T.I.C

2009-01-07T01:46:00.000-08:00

INTERCULTURALITATEA in UE
Valorile Uniunii Europene

UE îşi doreşte să promoveze valorile umaniste şi progresiste şi să garanteze că fiinţa umană este stăpânul şi nu victima schimbărilor majore care au loc la nivel global. Nevoile cetăţenilor nu pot fi satisfăcute doar prin intermediul mecanismelor de piaţă şi nici nu pot fi impuse în mod unilateral.

De aceea, UE pledează pentru acea viziune a omenirii sau acel model de societate care este susţinut de majoritatea cetăţenilor săi. Europenii se mândresc cu patrimoniul bogat de valori, printre care se numără drepturile omului, solidaritatea socială, libertatea întreprinderii, distribuirea echitabilă a roadelor creşterii economice, dreptul la un mediu protejat, respectarea diversităţii culturale, lingvistice şi religioase şi o sinteză armonioasă a tradiţiei şi a progresului.

Sentimentul unui destin comun şi al apartenenţei la aceeaşi colectivitate nu poate fi creat în mod artificial. Doar o conştiinţă culturală comună poate da naştere acestui sentiment, de aceea Uniunea Europeană trebuie să-şi concentreze atenţia nu numai asupra chestiunilor economice, ci şi asupra educaţiei, culturii şi drepturilor cetăţenilor.

http://europa.eu/abc/12lessons/lesson_9/index_ro.htm

Relaţiile dintre Uniunea Europeană şi ţările mediteraneene

Dată fiind apropierea lor geografică, afinităţile istorice şi culturale, precum şi fluxurile migratoare prezente şi viitoare, ţările din sudul Mediteranei sunt parteneri de primă importanţă. Iată de ce UE a ales tradiţional să urmeze o politică de integrare regională.

În cadrul Conferinţei de la Barcelona din noiembrie 1995, la care au participat toate ţările membre UE şi ţările mediteraneene (excepţie făcând Albania, Libia şi ţările din fosta Iugoslavie) Uniunea Europeană a pus bazele unui nou parteneriat euro-mediteraneean. Această conferinţă a făcut posibilă definirea unui nou parteneriat.
Africa
Relaţiile dintre Europa şi Africa subsahariană datează de multă vreme. În conformitate cu Tratatul de la Roma din 1957, pe atunci coloniile şi teritoriile de peste mări ale unor state membre au devenit asociate ale Comunităţii. Procesul de decolonizare de la începutul anilor 60 a schimbat această legătură într-o asociaţie diferită, între state suverane.

Scrisoare catre Mos Craciun

2008-12-10T01:51:00.000-08:00

Draga Mos Craciun,
Stiu ca tu esti darnic si esti bun, asa ca te rog ca anul acesta sa nu-i uiti pe cei care au mai multa nevoie de o imbratisare calda de la cei dragi, un zambet dulce, chiar si un suras este binevenit...
Cei care nu au ce pune pe masa de Craciun ajuta-i sa le fie bine...
Iti dau un sfat...ca sa poti ajunge mai repede la cei care au nevoie.. voi pune eu o pila buna la cei de la Ferrary sa-ti dea un motor bun cu mai multi cai putere...si un sac mare mare...

2008-11-12T01:21:00.000-08:00

Democratia si statutul social
Democratia- definitie
Democraţia (în traducere literală "conducere de către popor", din grecescul δημοκρατία - demokratia demos, "popor," şi kratos, "conducere") este un regim politic prin voinţa poporului.
Este un regim in care sunt respectate drepturile cetatenesti, de asemenea existenta pluripartidismului, a constitutiei si dreptul la vot.
În ziua de astăzi, termenul este de cele mai multe ori folosit cu sensul de democraţie liberală, dar există multe alte varietăţi iar metodele de a guverna pot diferi. Cu toate că termenul democraţie este utilizat de obicei în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile şi altor organisme sau entităţi, cum ar fi universităţile, sindicatele, companiile publice sau organizaţiile civice. Pe plan politic, democraţia se defineşte ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranităţii naţionale (naţiunea conduce statul prin reprezentanţii săi aleşi, pe principiul separării puterilor în stat, pe principiul egalităţii tuturor în faţa legii. Democraţia este inseparabilă de respectarea drepturilor omului şi ale cetăţeanului. Democraţia modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez)
Un element important al democraţiei este constitutia. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile şi libertăţile individului într-un stat şi defineşte limitele puterii a conducătorilor aflaţi în diferite funcţii din stat şi din guvern, defineşte politicile fundamentale şi stabileşte structura, datoria şi puterea guvernului.
Statutul social este onoarea şi prestigiul ataşat poziţiei unei persoane în societate.
A fi o persoana democratica ai dreptul de a alege si de a fi ales.Te poti implica in multe actiuni.
In scoala noastra exista si intelegeri si neintelegeri, atat intre profesori cat si intre elevi, dar si profesori elevi.
Doar de ce exista democratia???

Cum organizam o petrecere de 1 iunie!!

2008-06-04T23:45:00.001-07:00

Cand voi fi invatatoare de ziua copiilor voi organiza o petrecere SUPER!!!

* voi pregati sala ca pentru petrecere ( o voi orna cu baloane si cu confetii );
* voi pregati un tort si mici gustari (deoarece vom avea o zi lunga);
* dupa mica gustare vom merge in parc si ne vom picta pe fata si apoi vom desena pe jos cu creta colorata (ceea ce vor ei);
* voi face un concurs cu cele mai frumoase desene ( cele desenate pe jos );
* vom merge intr-un parc de distractii si ne vom da in de toate;
* vom merge si la alti copii (cei de pe strada ) si le vom ura

LA MULTI ANI !!!

2008-05-14T23:44:00.000-07:00

trandafiras...

2008-04-02T23:42:00.000-07:00

Ce mancam? Cum mancam? Cat mancam???

2008-03-20T00:20:00.000-07:00

Iată ce mâncăm!
Mezeluri pline de apă, amidon, lapte praf, grăsimi şi zgârciuri
Zeci de fabrici de salamuri şi cârnaţi ne vând produse nesănătoase, sub denumirea de “produse trandiţionale”. Mezeluri pline de apă, amidon, lapte praf şi grăsime peste procentul admis. Asta mâncăm şi habar n-avem, deoarece nimeni nu se uită pe etichete. Asta în cazul în care există!
Amidonul nu are ce să caute în mezeluri
Obezitate, diabet, cancer, Parkinson - iată bolile la care suntem expuşi
Prof. Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti, ne-a declarat că amidonul şi grăsimea conţinute de mezeluri sunt periculoase pentru sănătate. ”Amidonul, în prezenţa cărnii, fermentează şi duce la balonare. În plus, o persoană care consumă în mod regulat mezeluri, ce conţin amidon şi grăsime în exces, poate ajunge obeză, iar obezitatea, se ştie, produce boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2, cancer sau Parkinson. În plus, amidonul poate creşte riscul de producere a cancerului de colon”, a adăugat specialistul. El le recomandă celor care nu pot renunţa la mezeluri să aleagă carnea la grătar.

Cum mancam????

Ce sunt aditivii alimentari ...?

Aditivii alimentari sunt substante chimice (de exemplu acidul citric, benzoatul de sodiu, etc.) adaugati in alimente sau bauturi cu scopul de a le ameliora diverse proprietati: gustul, culoarea, stabilitatea, rezistenta la alterare.

In mod standardizat ei sun etichetati cu litera "E" si un indice compus din trei cifre.

Pentru a contracara publicitatea negativa din ultima vreme, unele firme au renuntat sa mentioneze denumirea codificata a aditivilor alimentari, specificand denumirea clara a substantelor (ingredientelor) ce intra in compozitia produselor pe care le fabrica.

Toti aditivii alimentari sunt daunatori...?
Exista numeroase substante utilizate ca aditivii alimentari care sunt inofensive pentru sanatatea oamenilor. Printre acestea se numara: E-100, E-101, E-103.
Care sunt "E"-urile periculoase...?
Efectul nociv al unor aditivi alimentari este incert in unele situatii si sigur dovedit pentru alte substante.
Aditivi alimentari suspecti (potential periculosi):
E-125, E-141, E-150, E-153, E-171, E-172, E-173;
E-240, E-241;
E-477.

Periculosi:
E-102, E-110, E-120, E-124. Cum influenteaza starea de sanatate...?
Actiunea nociva a "E"-urilor depinde de cantitatea si durata consumarii lor impreuna cu alimentele sau bauturile in care sunt introduse. Aditivii alimentari periculosi sau potential periculosi provoaca leziuni la nivelul diferitelor organe, aparate sau sisteme.
Exista aditivi care duc la aparitia cancerului...?
Unele "E"-uri au fost incriminate de-a lungul timpului ca avand intr-un fel sau altul o contributie semnificativa la aparitia cancerului cu diverse localizari, in primul rand la nivelul tractului digestiv, ficatului, cailor biliare sau pancreasului.
Foarte periculosi, datorita efectului oncogen (cancerigen) dovedit sunt aditivii alimentari:
E-330 care se gaseste in Schweppes, mustar (sub forma de arome), ciuperci conservate;
E-123 (interzis in SUA pentru adaugarea in alimente): care se gaseste in ursuleti de guma, Smarties, Mamba, Haribo, batoane de peste, budinca de vanilie, sosuri gata preparate.

http://www.pentrufemei.ro/articole/dieta-si-fitness/cum-mancam/cum-alegem-mancarea/totul-despre-euri-aditivii-alimentari---2756.htm
http://www.gastroenterologia.ro/

2008-02-20T23:04:00.000-08:00

Cum voi socializa copiii din postura de invatator

OBIECTIVUL: asigurarea că un copil se conformează normelor sociale ale colegilor săi de aceeaşi vârstă şi ale şcolii. Alte relaţii, dacă sunt discutate vreodată, sunt periferice.

SFERA: experienţe relaţionale cu colegii de şcoală de aceeaşi vârstă şi un învăţător distanţat o gamă extrem de limitată de situaţii relaţionale.

MODELE: în primul rând alţi copii imaturi

CALITATE: relaţiile cu prietenii sunt superficiale şi incerte. Atmosfera este de multe ori rece şi totdeauna de competiţie. Familia nu este un factor.

IDENTITATE: identitatea copilului este dezvoltată prin încercarea de a câştiga acceptare din partea copiilor de aceeaşi vârstă. Acceptarea este bazată pe popularitate, judecată de multe ori pe baza înfăţişării exterioare, inteligenţei şi capacităţilor. Copilul vrea să devină ca ceilalţi prieteni de aceeaşi vârstă. Copilul simte o securitate falsă sau o mândrie falsă.

VALORI: valorile creştine sunt în conflict cu valorile seculare ale altor copii şi a şcolii; copilul creştin poate fi obiectul respingerii sau a batjocurii.

ALŢI FACTORI: respectul pentru autoritate este permanent pus sub semnul întrebării printre prieteni. Interacţiunea cu alţi copii este foarte rar supervizată; intervenţia adulţilor este rară.

REZULTAT: acest copil devine un „tovarăş al nebunilor” şi suferă daune. Copilul devine asemenea celorlalţi copii.

Integrarea scolara

Integrarea scolara exprima: atitudinea favorabila a elevului fata de scoala pe care o urmeaza; conditia psihica in care actiunile instructiv-educative devin accesibile copilului; consolidarea unei motivatii puternice care sustine efortul copilului in munca de invatare; situatie in care copilul sau tanarul poate fi considerat un colaborator la actiunile desfasurate pentru educatia sa; corespondenta totala intre solicitarile formulate de scoala si posibilitatile copilului de a le rezolva; existenta unor randamente la invatatura si in plan comportamental considerate normale prin raportarea la posibilitatile copilului sau la cerintele scolare.
In scoala, copilul cu tulburari de comportament apartine, de obicei, grupului de elevi slabi sau indisciplinati, el incalcand deseori regulamentul scolar si normele social-morale, fiind mereu sanctionat de catre educatori. Din asemenea motive, copilul cu tulburari de comportament se simte respins de catre mediul scolar (educatori, colegi). Ca urmare, acest tip de scolar intra in relatii cu alte persoane marginalizate, intra in grupuri subculturale si traieste in cadrul acestora tot ceea ce nu-i ofera societatea.
Datorita comportamentului lor discordant in raport cu normele si valorile comunitatii sociale, persoanele cu tulburari de comportament sunt, de regula, respinse de catre societate. Aceste persoane sunt puse in situatia de a renunta la ajutorul societatii cu institutiile sale, traind in familii problema, care nu se preocupa de bunastarea copilului.

http://www.homeschooling.ro/ro/documents/socialization.html

http://www.referatele.com/referate/psihologie/online4/Jocul-si-copiii--integrarea-scolara-referatele-com.php

http://www.desteptarea.ro/articol_11140.shtml

50 De Ani De Unitate In Diversitate

2007-10-03T23:42:00.001-07:00

Istoria unei paci durabile
20 decembrie 2006
Creata in scopul de a garanta o pace durabila, constructia europeana s-a concretizat dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. La 9 mai 1950 Ministrul francez al Afacerilor Externe, Robert Schuman, propune, pe baza unei idei a lui Jean Monnet, punerea in comun a resurselor de carbune si de otel ale Frantei si Germaniei in cadrul unei organizatii deschise catre celelalte tari europene. La apel au raspuns inca patru state, Tratatul de instituire a Comunitatii Economice a Carbunelui si a Otelului fiind semnat la Paris, 18

aprilie 1951, de catre Franta, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg si Italia. Tratatul CECO a intrat in vigoare la 23 iulie 1952.La 25 martie 1957,cele sase state membre ale CECO semneaza, la Roma, Tratatele de instituire a Comunitatii Europene si Energiei Atomice (Euratom), denumite generic, "Tratatele de la Roma". La cele trei Comunitati au aderat in anii urmatori noua state: Danemarca, Irlanda si Marea Britanie in 1973, Grecia in 1981, Spania si Portugalia in 1986, Austria, Finlanda si Suedia in 1995.Prin tratatul de la Maastricht, semnat la 7 februarie 1992 si intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993, se constituie Uniunea Europeana, avand la baza cei trei piloni:-primul pilon, Comunitatile Europene, permite Uniunii sa coordoneze politici comune si partajate in diverse domenii (piata unica, transporturi, concurenta, moneda unica, ocuparea fortei d emunca, educatie, cultura, sanatate, protectia consumatorilor, cercetare, protectia mediului, agricultura, s.a.) urmand obiectivul de coeziune economica si sociala;-al doilea pilon, Politica externa si de securitate comuna, reprezinta cadrul actiunilor comune ale statelor membre ale Uniunii Europene in acest domeniu;-al treile pilon, Cooperarea politieneasca si judiciara in materie penala, este cadrul cooperarii dintre organele de politie si de justitie din cele 15 state membre pentru consolidarea securitatii interne.Tratatul de la Amsterdam, semnat la 2 octombrie 1997 si intrat in vigoare la mai 1999, contine prevederi in urmatoarele domenii:-drepturile cetatenilor (in special, protectia drepturilor fundamentale)- cooperarea in domeniul securitatii si justitiei (integrarea acquis-ului Schengen in competentele Uniunii Europene)- politica externa si de securitate comuna (alegerea unui Inalt Reprezentant pentru PESC)- consolidarea democratieiTratatul de la Amsterdam extinde aria politicii de protectie a consumatorilor, stabileste ca obiectiv dezvoltarea durabila a mediului inconjurator, confera Uniunii Europene o noua competenta in materie de ocupare a fortei de munca, consolideaza protectia sociala in domeniul egalitatii de sanse si al luptei impotriva excluderii.Tratatul de la Nisa a fost semnat de catre Ministrii Afacerilor Externe ai statelor membre ale Uniunii Europene la 26 februarie 2001 si a intrat in vigoare la 1 februarie 2003, dupa ce a fost ratificat de fiecare stat membru, fie prin vot in parlamentul national, fie prin referendum. Tratatul de la Nisa, considerat indispensabil viitoarei extinderi, contine prevederi pentru a asigura o buna activitate institutionala in momentul cand Uniunea va avea aproape 30 de membrii, inscriindu-se deci in viziunea unei reforme institutionale ale carei 3 axe principale sunt:-componenta si modul de organizare al institutiilor europene-procedura de decizie din cadrul Consiliului de Ministrii-consolidarea cooperarii intre institutiiIn paralel cu cresterea numarului de membri, au existat si o serie de schimbari institutionale si structurale. Astfel, incepand cu 1 iulie 1967 incep sa functioneze o Comisie si un Consiliu comun pentru statele membre prin intrarea in vigoare a Tratatului de constituire a unui singur Consiliu si a unei singure Comisii a Comunitatilor Europene. In 1987, odata cu semnarea Actului Unic European, se adauga cooperarea politica celei economice. Prin intrarea in vigoare a Tratatului asupra Uniunii Europene (cunoscut si sub numele de Tratatul de la Maastricht) la 1 noiembrie 1993, se definesc cei trei piloni ai UE: cele trei comunitati (CECO, EURATOM si CEE), Politica Externa si de Securitate Comuna si Justitia si Afacerile Interne. Ulterior, Tratatului de la Maastricht i-au fost aduse perfectionari si schimbsri in ceea ce priveste reprezentarea statelor membre la nivelul institutiilor UE prin tratatele de la Amsterdam (intrat in vigoare la 1 mai 1999) Ii Tratatul de la Nisa, semnat in urma conferintei interguvernamentale din decembrie 2000. Procesul de reforma institutionala a culminat cu semnarea Tratatului privind Constitutia Europeana (octombrie 2004, Roma).La 16 aprilie 2003, zece state au semnat Tratatul de aderare: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia, Ungaria. Acesta a fost ratificat de catre cele 15 state membre UE, permitandu-le noilor membrii sa adere la Uniune la 1 mai 2004.Uniunea monetara a fost desavarasita in 2002, prin crearea zonei Euro, in cadrul careia cele 12 state participante ( Austria, Belgia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia si Spania) au pus in circulatie moneda unica europeana.

preluat:eupopa.acasa.ro

http://europa.eu/50/future/index_ro.htm

http://www.romfest.org/rost/mar-apr2005/berna.shtml

http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_9795/Romania-un-cadou-pentru-U.E.-la-varsta-de-50-de-ani.html